| LDR |
07730nx a22009493 |
| 001 |
28571 |
| 009 |
Ionescu, Alexandru I. |
| 100 |
$a
arumy01010101ba0
|
| 101 |
$a
rum
|
| 102 |
$a
RO
|
| 120 |
$a
bb
|
| 152 |
$a
unimarc
|
| 200 |
0
$a
Ionescu
$b
Alexandru I.
$f
24 iun. 1932-12? iul. 2020
|
| 300 |
0
$a
decedat
|
| 320 |
$a
biologie, pedagogie
|
| 330 |
0
$a
biolog, profesor universitar, cercetător ştiinţific
|
| 340 |
$a
născut la Oltenița, într-o familie cu trei copii
|
| 340 |
$a
fiul lui Ion Ionescu - comerciant, ardelean originar din zona Raşinari - şi al Ecaterinei Ionescu din satul Stancea, comuna Spanţov
|
| 340 |
$a
Şcoala elementară, la Oltenița
|
| 340 |
$a
primele clase de liceu, la Olteniţa
|
| 340 |
$a
absolvă Liceul ”Mihai Viteazul” din Bucureşti
|
| 340 |
$a
1961 - absolvă Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii Bucureşti
|
| 340 |
$a
1966 - îşi dă doctoratul, sub conducerea academicianului Nicolae Sălăgeanu, cu teza: ”Contribuţii la studiul fiziologiei porumbului dublu hibrid irigat”
|
| 340 |
$a
a fost profesor de biologie lângă Fundulea
|
| 340 |
$a
cercetător la Institutul de Biologie al Academiei timp de 6 ani, apoi transferat la Institutul de la Fundulea
|
| 340 |
$a
şeful Departamentului de Fiziologie, cercetător ştiinţific principal gr. I, la Institutul de Biologie din Bucureşti
|
| 340 |
$a
activitatea de cercetare ştiinţifică s-a desfăşurat în domeniile fiziologiei vegetale, algologiei şi protecţiei mediului
|
| 340 |
$a
conducător de doctorat în specialităţile Fiziologie vegetală şi Ecologie şi protecţia mediului
|
| 340 |
$a
a predat Ecologia, în calitate de profesor asociat, la Universitatea Hyperion şi Universitatea Ecologică din Bucureşti
|
| 340 |
$a
1990 - revine ca șef de laborator la Institutul de Biologie din București
|
| 340 |
$a
1990-2002 - profesor universitar la Universitatea Ecologică din București, fiind unul dintre fondatorii acestei instituții
|
| 340 |
$a
anul universitar 1994/1995 - profesor invitat la Universitatea din Rennes (Franța) și la Universitatea de Științe Agronomice din Geambloux (Belgia), instituții la facultățile unde a susținut cursuri și prelegeri de fiziologia plantelor și ecologie
|
| 340 |
$a
membru al Academiei de Ştiinţe din Illinois (SUA, 1980)
|
| 340 |
$a
membru al Academiei de Ştiinţe din New York (1990)
|
| 340 |
$a
membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe Ecologice din Republica Moldova (2003)
|
| 340 |
$a
ales în colegiile de redacţie ale revistelor Academiei ”Revue Roumaine de Biologie” şi ”Studii şi Cercetări de biologie” etc.
|
| 340 |
$a
membru în Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România
|
| 340 |
$a
membru în primul CPUN
|
| 340 |
$a
fondator al Mişcării ecologiste şi al Federaţiei Ecologiste, partid pe care reuşeşte să-l înscrie în Internaţionala Verde Europeană
|
| 340 |
$a
preşedinte al Federaţiei Ecologiste din România
|
| 340 |
$a
datorită dinamismului şi erudiţiei sale devine unul din animatorii vieţii ştiinţifice româneşti din deceniile VIII-IX ale secolului XX, organizând un şir de simpozioane pe teme de ecologie şi protecţia mediului
|
| 340 |
$a
a participat la mai multe acţiuni culturale în Olteniţa în calitate de invitat şi colaborator la anumite proiecte educative
|
| 340 |
$a
din 1990 - membru CPUN şi vicepresedinte al Comisiei de Ştiinţă al acestui Parlament sui-generis
|
| 340 |
$a
primvicepreşedinte al Mişcarii Ecologiste din România
|
| 340 |
$a
din iulie 1990 - președinte al Federaţiei Ecologiste din Romania, partid primit (1999) în Gruparea Verzilor Europeni de la Bruxelles
|
| 340 |
$a
deputat în legislatura 1996-2000, ales în municipiul Bucureşti pe listele partidului PNŢCD
|
| 340 |
$a
1996-2000 - deputat din partea FER-CDR în Parlamentul României, secretarul Comisiei de Învăţământ, Cercetare, Tineret şi Sport
|
| 340 |
$a
preşedintele Comisiei Camerei Deputaţilor pentru UNESCO
|
| 340 |
$a
șeful Departamentului de Ecologie şi vicepreşedinte al Acţiunii Populare
|
| 340 |
$a
preşedinte de onoare al Partidului Verde şi al Partidului Ecologist Român
|
| 340 |
$a
înfiinţează, împreună cu profesorii Dolphi Drimer şi Niculae Barabaa (Bacau), Organizaţia Neguvernamentală ”Ecomondia”, dedicată educaţiei şi protecţiei mediului
|
| 340 |
$a
Colaborări la publicații:
|
| 340 |
$a
a publicat peste 200 de comunicări ştiinţifice, note, articole, eseuri, cursuri universitare, recenzii, referate şi studii în reviste de specialitate autohtone şi din alte 14 ţări
|
| 340 |
$a
Opera:
|
| 340 |
$a
autor sau coordonator a peste 60 de volume publicate:
|
| 340 |
$a
”Lumea algelor”, 1972
|
| 340 |
$a
”Efectele biologice ale poluării mediului”, 1973
|
| 340 |
$a
”Tratat de algologie” (coautor şi editor), vol. I-IV, 1976, 1977, 1979, 1981
|
| 340 |
$a
”Probleme ale agriculturii contemporane”, 1977 (publicat şi la Budapesta în limba maghiară – 1980)
|
| 340 |
$a
”Algele – Proteinele viitorului”, 1980
|
| 340 |
$a
”Agricultura ecologică”, 1982
|
| 340 |
$a
”Fenomene de poluare în agricultură şi măsuri antipoluante” (publicat şi la Varșovia în limba poloneză)
|
| 340 |
$a
”Protecţia mediului. Ecologie şi societate”, 2000
|
| 340 |
$a
”Însemnări în verde-gri”, Editura Cartea Studențească, 2007
|
| 340 |
$a
”Ciudatele fantezii ale lui Joe Babuinul”, Editura Decesfera, 2008
|
| 340 |
$a
”Trăim printre ticăloși”, Editura Eurolobby, 2009
|
| 340 |
$a
”În ținutul îngerilor de culoare”, Editura Cartea Studențească, 2012
|
| 340 |
$a
”Frânturi de adevăr”, Editura Cartea Studențească, 2013
|
| 340 |
$a
Premii (Distincții):
|
| 340 |
$a
Titlu academic acordat de Facultatea de Biologie a Universității din București, în anul 1967, pentru teza ”Fiziologia porumbului dublu irigat”
|
| 340 |
$a
laureat al Premiului ”Emanoil C. Teodorescu” (pentru contribuții aduse în volumul ”Efectele biologice ale poluării mediului” - 1975), acordat de Academia Română
|
| 340 |
$a
laureat al Premiului ”Emanoil C. Teodorescu” (pentru contribuții aduse în volumul ”Tratat de algologie - 1981), acordat de Academia Română
|
| 340 |
$a
Referințe critice:
|
| 340 |
$a
l-au apreciat colaboratorii întâlniţi în carţile sale precum: academicienii Ştefan Peterfi, Mihai Bacescu, Ştefan Milcu, Radu Codreanu, Eugen Macovschi, Remus Radulet, Niculae Cajal, Irimie Staicu, David Davidescu, pe profesorii Victor Sahleanu, Romulus Vulcănescu, Ernest Bovay (Elveţia), G. H. Milaire (Franţa) şi Marius Pavan (ministrul mediului din Italia), pe oameni de cultură şi artă ca: Ana Blandiana, Ilinca Tomoroveanu, Mircea Diaconu, Iurie Darie
|
| 640 |
1
$f
24 iunie 1932
$e
Oltenița
|
| 640 |
2
$i
12? iulie 2020
$e
necunoscut
|
| 801 |
0
$a
RO
$b
BJCL
$c
20160101
|
| 810 |
$b
Who' s in who in Romania, Partea I, Editura Pegasus Press, București, 2002, pp. 16-17
|
| 810 |
$b
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ionescu
|
| 810 |
$b
http://www.liceuparticularpitesti.ro/al-ionescu/
|
| 810 |
$b
http://www.scoalagimnazialamoldoveni.ro/intalnire-cu-profesorul-ionescu-alexandru/
|
| 810 |
$b
https://adevarul.ro/stiri-locale/calarasi/romania-a-pierdut-un-om-de-mare-valoare-s-a-stins-2034833.html (articol de Ionela Stănilă, 13.07.2020; accesat la 5.09.2022)
|
| 810 |
$b
https://www.business-adviser.ro/in-memoriam-alexandru-ionescu/ (sursa: Business Adviser, 17 iulie 2020; accesat la 5.09.2022)
|
