 |
| Nume Persoană: |
Odobescu, Alexandru I. (23 iun. 1834-10 noiembrie 1895) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Note Explicative: |
literatură, arheologie, politică. |
| Note Generale: |
scriitor, arheolog şi politician |
| Notă biografică şi de activitate: |
născut la București |
| Notă biografică şi de activitate: |
decedat la București |
| Notă biografică şi de activitate: |
s-a născut în casele părinteşti de la Curtea-Veche, în Bucureşti, ca al doilea fiu al colonelului Ioan Odobescu - proprietar de moșie în Bărăgan și întemeietorul satului Călăreți, ce aparţine de comuna Tămădău Mare, județul Călărași, și al Ecaterinei (născută Caracaș) – de origine greacă, fiica doctorului în medicină Constantin Caracaș, cu preocupări de cultură |
| Notă biografică şi de activitate: |
provine dintr-o familie de boieri cu proprietăţi întinse în ţinutul Teleormanului, dar şi în Bărăgan |
| Notă biografică şi de activitate: |
își petrece copilăria, adolescența și prima tinerețe pe moșia de la Călăreţi -Tamădău a tatălui său Alexandru Odobescu |
| Notă biografică şi de activitate: |
1844 - devine elev al Colegiului ”Sf. Sava” (avându-l institutor pe Barzotescu) din București, în urma unui examen dat cu Petrache Poenaru, urmaşul lui Gheorghe Lazăr (aici are colegi pe Theodor Aman, viitor mare pictor, şi pe Alexandru Sihleanu) |
| Notă biografică şi de activitate: |
1844-1847 - înscris la Colegiul francez al lui Monty din București |
| Notă biografică şi de activitate: |
studiile urmate la ”Sf. Sava” din București |
| Notă biografică şi de activitate: |
noiembrie 1850 - trimis să studieze la Collège de France din Paris, unde are profesori pe Alfred Dumesnil (pe perioada studiilor stă în gazdă la acesta), ginerele lui J. Michelet, şi pe Edgar Quinet, susținători ai cauzei naționale a românilor din Principatele Dunărene |
| Notă biografică şi de activitate: |
în timpul studiilor de la Paris a aderat la Societatea Studenților Români |
| Notă biografică şi de activitate: |
1853 - absolvă bacalaureatul în litere |
| Notă biografică şi de activitate: |
frecventează diverse cursuri ale Sorbonei, interesându-se mai ales de arheologie și antichitățile clasice |
| Notă biografică şi de activitate: |
se înscrie la Facultatea de Litere din Paris, pe care n-o termină, neprezentându-se la examenul de licență |
| Notă biografică şi de activitate: |
14 februarie 1851 - împreună cu alți studenți români de la Paris , înființează ”Junimea Românească”, societate politică și culturală a studenților români din Franța |
| Notă biografică şi de activitate: |
în cercul revoluționarilor români exilați (Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, C. A. Rosetti, I. Voinescu II, Gheorghe Magheru) ține conferința Viitorul artelor în România, al cărei text apare postum (1907) |
| Notă biografică şi de activitate: |
tot în acea perioadă, Alexandru Odobescu (împreună cu Gheorghe Crețeanu și Dimitrie Florescu) face parte din comitetul de redacție al revistei ”Junimea română pentru științe, litere și arte”, care apărea la Paris |
| Notă biografică şi de activitate: |
1852 - studiază arheologia (făcând cunoștință cu câțiva promotori ai acesteia în Franța: François Guizot, Louis Vitet, Prosper Mérimée) și literatura greacă și latină (traduce treisprezece poezii ale lui Horaţiu, primul cânt al Iliadei lui Homer, primul cânt al Odiseei lui Homer şi primul cânt al Georgicelor lui Virgiliu) |
| Notă biografică şi de activitate: |
este unul din întemeietorii arheologiei în România (1866 - face săpături arheologice la Pietroasa, judeţul Buzău) |
| Notă biografică şi de activitate: |
neprezentându-se la examenul de licenţă la Facultatea de Litere de la Sorbona, în drum spre ţară, se opreşte la Köln, apoi la Dresda, Praga, trece prin Pesta şi, pe Dunare, cu vaporul ajunge la Giurgiu, de unde se îndreaptă spre Bucureşti cu birja |
| Notă biografică şi de activitate: |
1854 - reîntors în patrie, fără diplomă, duce o viaţă mondenă, şovăind în alegerea carierei |
| Notă biografică şi de activitate: |
1855 - îşi începe cariera de funcţionar public: şef de masă la Postelnicie, apoi procuror la Curtea de apel din Bucureşti şi funcţionar la Ministerul cultelor |
| Notă biografică şi de activitate: |
a inițiat studiul sistematic al cărții vechi românești, el fiind descoperitorul „incunabulelor tipografiei române” – Liturghierul lui Macarie (1508) și Tetraevanghelierul din 1512 |
| Notă biografică şi de activitate: |
a contribuit (ca urmare a călătoriilor sale arheologice în țară, începute în 1860) și la salvarea unor biblioteci vechi, semnalând și aducând la București, pentru Biblioteca Centrală a Statului, o serie de manuscrise și cărți rare aflate îndeosebi în mănăstirile de pe Valea Oltului (a se vedea în acest sens studiul Despre unele manuscripte și cărți aflate în mânăstirea Bistrița – Districtul Vâlcea în România) |
| Notă biografică şi de activitate: |
a pregătit, teoretic și practic și a sugerat în fond, elaborarea primei bibliografii moderne naționale retrospective |
| Notă biografică şi de activitate: |
s-a preocupat și a impus în literatura de specialitate o terminologie adecvată domeniului cărții și bibliotecii (ferecătură, incunabul, palimseste, tocuri) |
| Notă biografică şi de activitate: |
și-a catalogat singur biblioteca personală, estimată la peste 8000 de volume, din care a donat multe cărți Bibliotecii Academiei; pe altele le-a vândut Bibliotecii Centrale din București |
| Notă biografică şi de activitate: |
1857 - şef al biroului francez la Secretariatul de stat |
| Notă biografică şi de activitate: |
14 august 1858 - se căsătoreşte cu Alexandra (Saşa) Prejbeanu, fiică naturală a generalului (conte rus) Kisseleff şi al Ruxandrei Băleanu (din marea familie a prinţilor ruşi Bagration); cuplul va avea o singură fiică, Ioana, care se va naşte pe 26 iulie 1865 |
| Notă biografică şi de activitate: |
12 februarie 1859 - procuror la secţia a II-a a Curţii de Apel, București |
| Notă biografică şi de activitate: |
din iunie 1859 - procuror la secţia I-a a Curţii de Apel, București |
| Notă biografică şi de activitate: |
25 mai 1860 - membru al Comisiei documentare |
| Notă biografică şi de activitate: |
22 septembrie 1860 - din însărcinarea ministrului cultelor şi instrucţiunii publice, formează, împreună cu A.T. Laurian, I. Maiorescu, I. Brateanu, P. Cernatescu, Florian Aaron şi I. Eliade o Comisie de adunare a materialelor pentru formarea unei istorii naţionale (1860 - începe călătoriile arheologice în țară) |
| Notă biografică şi de activitate: |
1 februarie 1862 - numit de către Al. Ioan Cuza în funcţia de director în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice pentru departamentul Valahiei |
| Notă biografică şi de activitate: |
31 iulie 1863 - ministru în cabinetul Kogălniceanu |
| Notă biografică şi de activitate: |
12 octombrie 1863 - demisionează din cabinetul Kogălniceanu, nefiind de acord cu utilizarea veniturilor rezultate din secularizarea averilor mânăstireşti |
| Notă biografică şi de activitate: |
25 noiembrie 1864 - numit prin decretul nr. 1649, semnat de domnitorul Al. Ioan Cuza, membru al Comitetului Arheologic din România, alături de V. A. Urechia, Laurian şi Mavros |
| Notă biografică şi de activitate: |
1865-1867 - comisar al Principatelor Unite la Expoziţia universală din Paris |
| Notă biografică şi de activitate: |
1867 - însoţit de fiica şi soţia sa, pleacă la Paris pentru a definitiva pavilionul românesc din cadrul Expoziţiei universale |
| Notă biografică şi de activitate: |
1874-1876 - director al Teatrului Naţional |
| Notă biografică şi de activitate: |
desfăşoară în paralel o vie activitate ştiinţifică şi literară: |
| Notă biografică şi de activitate: |
10 septembrie 1870 - membru al Societăţii Academice Române |
| Notă biografică şi de activitate: |
chemarea la Universitatea bucureşteană, din iniţiativa lui Titu Maiorescu, spre a ţine un curs liber de istoria arheologiei (publicat parţial în 1877) și alte prelegeri: 60 de prelegeri dintr-un discurs de preistorie (17 octombrie-22 iunie 1878) şi tot atâtea prelegeri dintr-un curs de antichităţi orientale (1878-1879) |
| Notă biografică şi de activitate: |
2 august 1874 - împreună cu I. C. Massim, G Sion şi I. Caragiani este numit în Comisia pentru examinarea traducerilor din autorii elini |
| Notă biografică şi de activitate: |
23 mai 1879 - împreună cu membrii Societăţii Academice, ia parte la înfiinţarea ca instituţie de stat a Academiei Române |
| Notă biografică şi de activitate: |
1880 - se stabileşte cu familia la Paris, în aşteptarea unui post în diplomaţie |
| Notă biografică şi de activitate: |
octombrie 1881-1885 - secretar de legaţie la Paris, perioadă în care va lucra nestingherit la monografia asupra ”Tezaurului de la Pietroasa”, pe care o considera drept opera sa de căpetenie |
| Notă biografică şi de activitate: |
octombrie 1891 - director al Şcolii Normale Superioare, perioadă în care publică manuale şcolare, printre care şi unul de gramatică |
| Notă biografică şi de activitate: |
face călătorii dese la Sankt Petersburg - 1868; Copenhaga - 1869; Grecia, Constantinopol, Elveţia - 1870 |
| Notă biografică şi de activitate: |
a publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene (”Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu ţara, istoria şi datinile românilor”; ”Răsunete ale Pindului în Carpaţi”) |
| Notă biografică şi de activitate: |
a folosit metoda cercetării și expunerii bibliografice în ”Buletinul bibliografic” inserat permanent în periodicul său ”Junimea română pentru științe, litere și arte” și în toate scrierile sale științifice |
| Notă biografică şi de activitate: |
Colaborări la publicații: |
| Notă biografică şi de activitate: |
publică în paginile revistei ”România literară” (poezia ”Oda României”, Iași, 1855; studiul ”Despre satira latină”, septembrie 1855; poezia ”Întoarcerea în ţară pe Dunare”, ale revistei ”Românul” (în foileton, nuvela istorică ”Mihnea-Vodă cel rău (1508-1510)”, în octombrie 1857) și în ”Revista Carpaţilor”, condusă de poetul G. Sion (în martie 1860 începe publicarea nuvelei istorice ”Doamna Chiajna”) |
| Notă biografică şi de activitate: |
aprilie 1861-1863 - redactează la Paris, împreună cu D. Berindei, P. Iatropol, Gh. Creţeanu, revista periodică ”Junimea română pentru științe, litere și arte”, unde publică articolul ”Muncitorul român” |
| Notă biografică şi de activitate: |
Opera: |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Câteva ore la Snagov”, primul său eseu, publicat în ”Revista română”, 1862 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Scene istorice din cronicele Ţării Româneşti. Mihnea Vodă cel Rău (1508-1510)”, Bucureşti, 1857 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Scene istorice din cronicele româneşti. Mihnea Vodă cel Rău. Doamna Chiajna”, Bucureşti, 1860 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Bibliografia Daciei” (1872), o bună bibliografie daco-romanică |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Pseudo-kynegetikos. Epistolă scrisă cu gând să fie Precuvântare la cartea Manualul vânătorului”, Bucureşti, 1874 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Istoria archeologiei. Studiu introductiv la această ştiinţă”, vol. I, Bucureşti, 1877 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Moţii şi Curcanii. 1785-1877”, Bucureşti, 1878 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Petre Ispirescu”, Bucureşti, 1887 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Scrieri literare şi istorice”, vol. I-III, Bucureşti, 1887 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Atheneul român şi clădirile antice cu dom circular”, Bucureşti, 1888 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Petrache Poenaru”, Bucureşti, 1889 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Le Trésor de Pétrosa. Historique, Description, Etude sur l’ orfevrerie antique”, vol. I-III, Paris, 1889-1900 |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Opere complete”, vol. I-IV, pref. de I. Chendi, E. Carcalechi, Bucureşti, 1906-1919 |
| Notă biografică şi de activitate: |
Traduceri: |
| Notă biografică şi de activitate: |
din Erckman-Chatrian, ”Nea Frăţilă” (”L’Ami Fritz”), în colab. cu (G. I.) Ionescu, Bucureşti, 1882 |
| Notă biografică şi de activitate: |
traducerile lui Odobescu din clasici (1847-1851), Bucureşti, 1930 (trad. din Homer şi Vergiliu) |
| Notă biografică şi de activitate: |
”Opere”, vol. I, Bucureşti, 1965 (trad. din Homer, Hesiod, Horaţiu şi Beranger) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Premii (Distincții): |
| Notă biografică şi de activitate: |
Medalia ”Bene merenti” (28 februarie 1876) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Premiul ”Năsturel” (15 septembrie 1877), pentru lucrarea recent apărută, ”Istoria arheologiei” |
| Notă biografică şi de activitate: |
Ordinul ”Steaua României” în grad de ofiţer (3 martie 1878) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Ordinul rusesc ”Sf. Stanislas” (3 iulie 1878) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Ordinul ”Steaua României” în grad de comandor (1883), pentru întreaga activitate la legaţia din Paris |
| Notă biografică şi de activitate: |
Referințe critice: |
| Notă biografică şi de activitate: |
M. Eminescu, în ”Convorbiri literare”, nr. l, 1875; I. L. Caragiale, în ”Gazeta poporului”, 16 şi 17 nov. 1895; N. Iorga, Istoria..., III; G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, 1909; G. Ibrăileanu, Opere, VIII, 1979; Petru Iroaie, La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), 1934; Al. Dima, Al. Odobescu. Privire sintetică asupra operei şi personalităţii, 1935; G. Călinescu, Istoria...; T. Vianu, Arta...; N. N. Condeescu, Al. Odobescu şi „Scenele“ sale istorice, 1943; Vl. Streinu, Clasicii noştri, 1943; Perpessicius, Jurnal de lector, 1944; Ş. Cioculescu, Vl. Streinu, T. Vianu, Istoria...; S. Froda, Odobescu şi teatrul, 1957; G. Călinescu, în ”Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor”, nr. 3-4, 1958; T. Vianu, Al. Odobescu, 1960; Al. Philipide, Consideraţii confortabile, 1972; Al. Săndulescu, Literatura epistolară, 1972; D. Păcurariu, Clasicism şi romantism, 1973; M. Gafiţa, Faţa ascunsă a lunii, 1974; M. Zaciu, Lecturi şi zile, 1975; Ioana Creţulescu, în ”Viaţa Românească”, nr. 11, 1975; N. Manolescu, în ”România literară”, nr. 46, 1975; M. Zamfir, în ”Luceafărul”, nr. 46, 1975; N. Manolescu, Introducere în opera lui Al. Odobescu, 1976; Alexandru Odobescu, interpretat de..., 1976; Gh. Ceauşescu, în ”Revista de istorie şi teorie literară”, nr. 1, 1977; Dorina Moscu, în ”Amfiteatru”, nr. 12, 1977; V. Goia, în ”Steaua”, nr. 11, 1977; C. Ştefan, Moartea lui Al. Odobescu, Enigme literare, 1977; Ş. Cioculescu, în ”România literară”, nr. 52, 1979; Al. Dima, în ”Manuscriptum”, nr. 2, 1979; idem, în ”Steaua”, nr. 1, 1979; M. Anghelescu, în ”Transilvania”, nr. 3, 1980; M. Bucur, în ”Manuscriptum”, nr. 2, 1980; Ş. Cioculescu, în ”România literară”, nr. 1, 1980; Al. Dobrescu, în ”Convorbiri literare”, nr. 3, 1980; M. Bucur, în ”Manuscriptum”, nr. 2, 1981; E. Papu, Motive literare româneşti, 1983; Dim. Păcurariu, Scriitori şi direcţii literare, 1983; Sultana Craia, Orizontul rustic în literatura română, 1985; T. Vârgolici, Scriitorii clasici şi armata română, 1986; M. Anghelescu, Lectura operei, 1986; M. Anghelescu, G. Şerban, M. Deaconu, V. Sanda, N. Manolescu, în ”România literară”, nr. 44, 1995; M. Anghelescu, în ”Luceafărul”, nr. 30; 38, 1995; Fl. Faifăr, în ”Teatrul, azi”, nr. 10-12, 1996; T. Vârgolici, în ”Adevărul literar şi artistic”, nr. 675, 2003 |
| Locuri și date asociate entității: |
23 iunie 1834, Loc: București, |
| Locuri și date asociate entității: |
Data finală: 10 noiembrie 1895, Loc: București, |
| Sursa: |
Scăunaș, Nicolae |
| Sursa: |
Sasu, Aurel |
| Sursa: |
Ţarălungă, Ecaterina |
| Sursa: |
Buluță, Gheorghe; Petrescu, Victor |
| Țara sursă: |
RO: BJCL |
|
