| LDR |
06768nx a22007933 |
| 001 |
55977 |
| 009 |
Ştirbei, Barbu Dimitrie, domn al Ţării Româneşti |
| 100 |
$a
arumy01010101ba0
|
| 101 |
$a
rum
|
| 102 |
$a
RO
|
| 120 |
$a
bb
|
| 152 |
$a
unimarc
|
| 200 |
0
$a
Ştirbei
$b
Barbu Dimitrie
$f
aug. 1799-12 apr. 1869
|
| 320 |
$a
administrație publică
|
| 330 |
0
$a
domn al Țării Românești
|
| 340 |
$a
născut la Craiova
|
| 340 |
$a
decedat la Nisa
|
| 340 |
$a
fiul lui Dimitrie Bibescu și al Ecaterinei Văcărescu
|
| 340 |
$a
fratele domnului Gheorghe Bibescu
|
| 340 |
$a
adoptat de unchiul său, marele vornic Barbu C. Știrbey, cu condiția să-i poarte numele
|
| 340 |
$a
a primit primele învăţături în casa părintească, unde a asimilat temeinice cunoştinţe de istorie şi literatură, învăţând chiar franceză şi greacă
|
| 340 |
$a
absolvă Colegiul ”Sfântul Sava” din Capitală
|
| 340 |
$a
1817-1821 - studiază dreptul, istoria și științele de stat la Paris
|
| 340 |
$a
1819 - în timpul studiilor la Paris, este inițiat într-o lojă masonică
|
| 340 |
$a
experienţa culturală dobândită aici a contribuit la formarea sa în spiritul reformator, consolidându-l ca adept al noului, al emancipării economice, sociale şi politice
|
| 340 |
$a
după 1821 - după anii de învățătură la Paris, viitorul principe a revenit în ţară, stabilindu-se la Braşov (va lua parte la efervescentele mişcări revoluţionare ce puseseră în mişcare toată Ţara Românească); a devenit, sub domnia lui Alexandru Dimitrie Ghica, vistiernic (director al visteriei)
|
| 340 |
$a
1829-1847 - ocupă funcții funcții importante în administrația publică: ministru de interne, de culte, de justiție etc. și secretarul comisiei de redactare a Regulamentului Organic
|
| 340 |
$a
se căsătoreşte cu Elisabeta Cantacuzino (o moldoveancă ale cărei rădăcini mergeau până la familia Brâncovenilor; șase copii: Grigore, Gheorghe, Alexandru, Dumitru, Fenareta şi Alexandrina)
|
| 340 |
$a
1825 - ascultând sfaturile tatălui său, se mută în Bucureşti, oferindu-şi serviciile primului principe pământean ajuns la putere după mai bine de un secol de domnie fanariotă
|
| 340 |
$a
26 august 1833-29 ianuarie 1835 - mare logofăt al treburilor bisericeşti (eschivalentul ministrului cultelor din zilele noastre)
|
| 340 |
$a
a iniţiat lucrări de restaurare a mai multor mănăstiri şi biserici, monumente de artă medievală (Bistriţa, Tismana, Dealu, Curtea Veche şi ”Sfântul Spiridon” din Bucureşti)
|
| 340 |
$a
din 1835 - membru activ al Eforiei Şcolilor (alături de vornicul Alexandru Filipescu şi de hatmanul Ştefan Bălăceanu)
|
| 340 |
$a
a încurajat în permanenţă învăţământul predat în limba maternă
|
| 340 |
$a
Pe plan administrativ:
|
| 340 |
$a
a susţinut lucrările de înfrumuseţare a Capitalei
|
| 340 |
$a
membru al unei comisii bugetare
|
| 340 |
$a
1832 - a participat activ la trasarea arterei cunoscute mai târziu sub numele de ”Şoseaua Kiseleff”, între Bariera Podului Mogoşoaiei şi Dumbrava Bănesii
|
| 340 |
$a
a fost domnitorul Ţării Româneşti în două rânduri: iunie 1849-29 octombrie 1853 şi 5 octombrie 1854-25 iunie 1856
|
| 340 |
$a
a reuşit să achite aproape toate datoriile ţării
|
| 340 |
$a
Politica internă:
|
| 340 |
$a
a dus o politică conservatoare cu unele realizări:
|
| 340 |
$a
a bătut monede fără învoirea Turciei, dar a fost silit de sultan să le retragă din circulație
|
| 340 |
$a
a înființat Sfatul orășenesc
|
| 340 |
$a
Statul Major princiar (ștabul), transformat în administrația oștirii și lărgit cu o nouă secție – cea a Serviciului contabilității
|
| 340 |
$a
1852 - a pus bazele codului de justiție militară
|
| 340 |
$a
a redeschis toate şcolile închise în timpul Revoluţiei din 1848, reorganizând învățământul, dându-i un caracter național, gradual și practic
|
| 340 |
$a
în domeniul agrar:
|
| 340 |
$a
”așezământul agricol” din 1851, prin care se legifera emanciparea robilor
|
| 340 |
$a
a inițiat lucrări urbanistice (Teatrul Național din București - 1852; palatul domnesc; se amenajează grădinile Cotroceni și Cișmigiu)
|
| 340 |
$a
a introdus telegraful
|
| 340 |
$a
în timpul său mediul urban cunoaște și el transformări:
|
| 340 |
$a
au fost ridicate la rang de oraș Calafatul, Călărași și Oltenița
|
| 340 |
$a
este considerat eliberatorul oraşului Călăraşi pe care-l vizitează în două rânduri: 29 iulie 1851 şi 24 septembrie 1852, când emite Hrisovul de eliberare nr. 9 a orașului Călărași de sub tutela Epitropiei Spitalului Colțea din București, la 24 septembrie1852 și de atunci a fost denumit ”Știrbei”, 1852-1880
|
| 340 |
$a
Politica externă:
|
| 340 |
$a
odată cu ocuparea rusească din octombrie 1853, s-a retras la Viena, împreună cu domnitorul moldovean Grigore Alexandru Ghica
|
| 340 |
$a
1854 - împreună cu Grigore Alexandru Ghica, revine în țară după ce ambele ţări au fost ocupate de către austrieci
|
| 340 |
$a
1856 - adept al unirii, a fost alungat de la conducerea Ţării Româneşti (aceeași soartă a avut-o și Grigore Alexandru Ghica)
|
| 400 |
0
$a
Bibescu
$b
Dimitrie
|
| 640 |
1
$f
august 1799
$e
Craiova
|
| 640 |
2
$i
12 aprilie 1869
$e
Nisa
$a
Franța
|
| 801 |
0
$a
RO
$b
BJCL
$c
20160101
|
| 810 |
$a
Predescu, Lucian
$b
Enciclopedia României. Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri, Ediție anastatică, Editura Saeculum I.O.; Editura Vestala, București, 1999, p. 813
|
| 810 |
$a
Sturdza, Mihai Dimitrie
$b
Familiile boierești din Moldova și Țara Românească, Editura Simetria, București, 2004
|
| 810 |
$a
Scafeș, Cornel I.; Zodian, Vladimir
$b
Barbu Știrbei, Editura militară, București, 1981
|
| 810 |
$a
Pippidi, Andrei
$b
Case și oameni din București, Editura Humanitas, București, 2008
|
| 810 |
$a
Cîrstea, Marusia; Damean, Sorin Liviu; Liciu, Doru (coordonatori)
$b
Istorie și societate, vol. I, Editura Mica Valahie, București, 2011, pp. 159-202
|
| 810 |
$b
https://ro.wikipedia.org/wiki/Barbu_%C8%98tirbei
|
| 810 |
$b
https://ziarullumina.ro/documentar/domnitorul-barbu-dimitrie-stirbei-un-partizan-al-valorilor-romanesti-45074.html (5 mai 2009, articol de Pr. Ioniță Apostolache)
|
| 810 |
$b
https://adevarul.ro/locale/calarasi/domnitorul-eliberator-calarasiului-barbu-Stirbei-initiat-intr-o-loja-masonica-paris-1_527a4ad5c7b855ff56c413c6/index.html (7 noiembrie 2013, articol de Ionela Stănilă)
|
| 810 |
$b
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2011/10/barbu-stirbei-un-print-al-bucurestiului/
|
