| LDR |
08590nx a2200961 |
| 001 |
79986 |
| 100 |
$a
arumy01010101ba0
|
| 101 |
$a
rum
|
| 102 |
$a
RO
|
| 120 |
$a
bb
|
| 152 |
$a
unimarc
|
| 200 |
0
$a
Giuglea
$b
George
$f
29 ian. 1884-7 apr. 1967
|
| 320 |
$a
literatură, politică
|
| 330 |
0
$a
lingvist și filolog, politician
|
| 340 |
$a
născut în localitatea Satulung - Săcele, judeţul Braşov, într-o familie de oieri
|
| 340 |
$a
decedat la București
|
| 340 |
$a
și-a petrecut copilăria în satul natal, dar și în comuna Roseți, din județul Ialomița (actualmente județul Călărași)
|
| 340 |
$a
era înrudit cu Ovid Densușianu prin mama sa, născută Moroianu
|
| 340 |
$a
1891-1895 - Şcoala primară, în comuna Roseţi, judeţul Călăraşi
|
| 340 |
$a
1895-1903 - Liceul ”Andrei Șaguna” din Brașov
|
| 340 |
$a
1903-1908 - studii universitare de literatură şi filosofie la Bucureşti), fiind discipolul lui Ovid Densușianu și avându-i ca profesori pe Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Ioan Bianu, Dimitrie Onciul, Simion Mehedinți
|
| 340 |
$a
1908 - licența în Filologie română și romantică
|
| 340 |
$a
după licență, lucrează ca funcționar la Academia Română, apoi ca profesor în învățământul secundar
|
| 340 |
$a
1910-1911 - la propunerea lui Ovid Densușianu și împreună cu geograful George Vâlsan, face două călătorii de studii în Serbia
|
| 340 |
$a
la sfârșitul anului 1912 se afla la Paris
|
| 340 |
$a
1913-1914 - lector de limba și literatura română la Sorbona, la catedra creată pentru Mario Roques în 1912
|
| 340 |
$a
îşi întrerupe activitatea la izbucnirea Primului Război Mondial și se întoarce în țară, unde se înrolează ca voluntar într-un regiment de vânători de munte (se zvonise că murise pe front)
|
| 340 |
$a
1918 - profesor la Ţiglina
|
| 340 |
$a
1919-1947 - profesor de filologie romanică la Universitatea din Cluj
|
| 340 |
$a
1920 - susține doctoratul la Cluj cu Sextil Pușcariu
|
| 340 |
$a
1920-1921 - studii de romanistică în Italia (la Torino cu Matteo Bartoli și la Florența cu E. G. Parodi)
|
| 340 |
$a
după întoarcerea din Italia îşi începe cursurile şi seminariile de filologie romanică la Universitatea din București, fiind nelipsit de la întrunirile săptămânale ale muzeiştilor, unde expune rezultatul cercetărilor proprii
|
| 340 |
$a
1929-1930 - decan la Universitatea din Cluj
|
| 340 |
$a
1930; 1937 - călătorii de studi în Spania pentru a-şi perfecţiona pregătirea în domeniul filologiei romanice, rămânând toată viaţa atras de limba spaniolă şi fascinat de literatura acestei ţări
|
| 340 |
$a
1931-1932 - prodecan al Facultăţii de Litere şi Filosofie
|
| 340 |
$a
preocupat de dezvoltarea studiilor de hispanistică la Cluj, înfiinţează, în cadrul catedrei de filologie romanică, un lectorat de spaniolă, susţinut de un lector spaniol
|
| 340 |
$a
1936 - membru corespondent al Academiei Române și membru ASTRA
|
| 340 |
$a
concomitent cu activitatea de la catedră, a făcut parte, încă de la înființare, din colectivul Muzeului Limbii Române din Cluj, condus de către Sextil Pușcariu
|
| 340 |
$a
Studiile sale s-au axat pe domeniile lexicologiei, etimologiei și toponimiei, în cadrul cărora este aplicată metoda de cercetare „cuvinte și lucruri” (Wörter und Sachen)
|
| 340 |
$a
1945 - întoarcerea din refugiu de la Sibiu
|
| 340 |
$a
1945-1947 - își continuă activitatea la catedră
|
| 340 |
$a
1947 - se pensionează
|
| 340 |
$a
participă cu comunicări la şedinţele Muzeului, devenit Institutul de Lingvistică (după reorganizarea Academiei Române, din 1948) sau iniţiază anchete pentru adunarea de material toponimic şi antroponimic, înconjurându-se de colaboratori mai tineri, atât din Cluj cât şi din Timişoara sau Piteşti
|
| 340 |
$a
încă în perioada studenţiei se distinge în cadrul ”Societăţii filologice”, întemeiată de Ovid Densușianu, unde prezintă mai multe comunicări, printre care ”Graiul din Săcele” (1907) şi ”Din terminologia păstorească” (1908)
|
| 340 |
$a
1926-1927 - deputat de Bistriţa
|
| 340 |
$a
1931 - deputat de Cluj
|
| 340 |
$a
Colaborări la publicații:
|
| 340 |
$a
colaborează la ”Analele Universităţii din Timişoara”, ”Anuarul Arhivei de Folclor”, ”Anuarul de Geografie şi Antropogeografie” (a publicat Schiță din toponimia românească, pp. 39-55), ”Cercetări de Lingvistică”, ”Dacoromania”, ”Fonetică şi dialectologie”, ”Graiul nostru, Grai şi suflet”, ”Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, etc
|
| 340 |
$a
a publicat și câteva studii de limbă veche și filologie:
|
| 340 |
$a
”Cazania protopopului Popa Pătru din Tinăud (Bihor)”, în ”Dacoromania”, vol. I, 1920-1921, pp. 356-359
|
| 340 |
$a
”Călătoriile călugărului Chiriac de la Mănăstirea Secul”, (București, 1936)
|
| 340 |
$a
”Coresi face cea dintâi apropiere între <<romani>> şi <<rumâni>>”, în ”Biserica ortodoxă română”, Bucureşti, LIII, 1935, nr. 3-4, pp. 226-228
|
| 340 |
$a
Opera:
|
| 340 |
$a
ca student participă la culegerea de texte dialectale „din toate părţile locuite de români”, publicate de I.-A. Candrea, Ovid Densusianu şi Th. D. Sperantia, cu titlul ”Graiul nostru”
|
| 340 |
$a
comunicarea ”Graiul din Bucovina”, 1907
|
| 340 |
$a
”Cercetări lexicografice. Elemente latine în limba română”, Bucureşti, 1909
|
| 340 |
$a
”Schiţe din toponimia Românească”, 1910
|
| 340 |
$a
”Românii din Serbia”, București, 1911
|
| 340 |
$a
”De la românii din Serbia. Culegere de literatură populară” (în colab. cu G. Vâlsan), Bucureşti, 1913
|
| 340 |
$a
”Din literatura populară de astăzi a Basarabiei. Note și fapte de folclor și filologie”, Editura Societăţii Coresi, Bucureşti, [1919]
|
| 340 |
$a
”Cuvinte şi lucruri. Elemente vechi germane în Orientul romanic”, Cluj, 1922
|
| 340 |
$a
”O problemă de fonetică”, 1925
|
| 340 |
$a
”Elemente străvechi în limba română”, Cernăuţi, 1928
|
| 340 |
$a
”Observaţiuni şi propuneri”, Bucureşti, 1932
|
| 340 |
$a
”Straturi străvechi și stadii de dezvoltare în structura limbii dacoromâne”, Sibiu, 1944 (în limba germană)
|
| 340 |
$a
Traduceri:
|
| 340 |
$a
traduce din literatura spaniolă piesa lui Lope de Vega Carpio, ”Steaua Sevillei”, publicând-o la Cluj, în 1939
|
| 340 |
$a
Premii (Distincții):
|
| 340 |
$a
Semnul Onorific ”Răsplata Muncii pentru 25 ani în Serviciul Statului” (13 octombrie 1941)
|
| 340 |
$a
Referințe critice:
|
| 340 |
$a
l-au apreciat: Ovid Densușianu; Sextil Pușcariu (Memorii, București, 1978); Ioana Anghel, ”Muzeul Limbii Române. 75 de ani de la înființare”, Cluj-Napoca, 25-27 octombrie 1994: George Giuglea și Muzeul Limbii Române, în ”Dacoramania”, serie nouă, III–IV, 1998–1999, Cluj-Napoca, pp. 93-100; Sextil Puşcariu, Prefaţă la ALR I/I, p. 7; Iorgu Iordan, Lingvistica romanică, Bucureşti, 1962, pp. 71-72
|
| 640 |
1
$f
29 ianuarie 1884
$e
Satulung - Săcele
$c
Braşov
|
| 640 |
2
$i
7 aprilie 1967
$e
Bucureşti
|
| 801 |
0
$a
RO
|
| 810 |
$a
Datcu, Iordan; Stroescu, S. C.
$b
Dicţionar al folcloriştilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, București, 1979, pp. 213-214
|
| 810 |
$a
Predescu, Lucian
$b
Enciclopedia României. Cugetarea. Material românesc. Oameni și înfăptuiri, Ediție anastatică, Editura Saeculum I.O.; Editura Vestala, București, 1999, pp. 362-363
|
| 810 |
$a
Scăunaș, Nicolae
$b
Municipiul Călăraşi în literatură (Antologia personalităţilor şi textelor literare legate de municipiul Călăraşi), vol. II, [s.n.], [Călăraşi], [2005], pp. 60-61
|
| 810 |
$b
Decretul Regal nr. 2854 din 13 octombrie 1941 pentru acordări de semn onorific ”Răsplata Muncii”, pentru 25 ani în serviciul Statului, publicat în ”Monitorul Oficial”, anul CIX, nr. 305 din 24 decembrie 1941, partea I-a, p. 8020
|
| 810 |
$a
Pușcariu, Sextil
$b
Memorii, București, 1978
|
| 810 |
$b
https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Giuglea
|
| 810 |
$b
https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=G
|
| 810 |
$b
https://alchetron.com/George-Giuglea
|
| 810 |
$b
https://www.slideshare.net/oepcsi/george-giuglea-i-muzeul-limbii-romne
|
| 810 |
$b
https://www.wikiwand.com/ro/George_Giuglea (accesat la 31.08.2022)
|
